Kabul, capitala Afganistanului, ar putea deveni primul oraș modern care rămâne complet fără apă potabilă. De asemenea, contaminarea apei a devenit o altă problemă pentru cele șapte milioane de locuitori ai orașului. Experții trag un semnal de alarmă!
Creșterea de șapte ori a locuitorilor orașului Kabul, de la mai puțin de 1 milion de locuitori în 2001, a transformat drastic cererea de apă. Lipsa unei guvernanțe și a unei reglementări centralizate a perpetuat, de asemenea, problema de-a lungul deceniilor.
Accesul la apă a devenit o luptă zilnică pentru locuitorii din Kabul. Unele gospodării cheltuiesc până la 30 % din venitul lor pentru apă. Oamenii au ajuns în situația în care trebuie să decidă între hrană și apă, însă mulți sunt dispuși să investească puținul pe care îl au în soluții durabile.
Unele companii private profită de această criză săpând noi puțuri și extrăgând cantități de apă subterană publică, pe care apoi o revând locuitorilor orașului la prețuri exorbitante. Situația s-a înrăutățit în ultimele două săptămâni, iar locuitorii din Kabul se tem că apa va deveni din ce în ce mai scumpă.
„Afganistanul se confruntă cu o mulțime de probleme, dar această penurie de apă este una dintre cele mai dificile. Fiecare gospodărie se confruntă cu dificultăți, în special cele cu venituri mici. Apă de fântână adecvată și de bună calitate pur și simplu nu există.” a declarat Nazifa, o profesoară care locuiește în cartierul Khair Khana din Kabul, pentru Theguardian.
Potrivit unui raport al ONG-ului Mercy Corps, nivelul apei din acviferele din Kabul a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu din cauza urbanizării rapide și a schimbărilor climatice.
Între timp, aproape jumătate dintre forajele din oraș – principala sursă de apă potabilă pentru locuitorii din Kabul – au secat. În prezent, extragerea apei depășește rata naturală de reîncărcare cu 44 de milioane de metri cubi în fiecare an.
Dacă aceste tendințe se mențin, toate acviferele din Kabul se vor seca încă din 2030, reprezentând o amenințare existențială pentru cele șapte milioane de locuitori ai orașului.
„Ar trebui să se depună eforturi susținute pentru a documenta mai bine această situație și pentru a atrage atenția internațională asupra necesității de a aborda criza. Lipsa apei înseamnă că oamenii își părăsesc comunitățile. În cazul în care comunitatea internațională nu abordează nevoile de apă ale Afganistanului, acest lucru va duce la o migrație și mai mare și la mai multe greutăți pentru poporul afgan”, spune Dayne Curry, directorul Mercy Corps Afganistan.
La începutul anului 2025, Biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare a anunțat că partenerii săi au primit doar 8,4 milioane de dolari (6,2 milioane de lire sterline) din cele 264 de milioane de dolari necesare pentru punerea în aplicare a programelor planificate privind apa și canalizarea în Afganistan.
De la revenirea talibanilor la putere, în august 2021, au fost înghețate alte 3 miliarde de dolari din finanțarea internațională pentru apă și canalizare. Recenta decizie a SUA de a tăia peste 80 % din finanțarea USAID a agravat criza.